"Pe masura ce zambetul omului de zapada pierea, aparu o ceata de tigani, care odata cu primavara si-au reluat indeletnicirile datorita carora supravietuiau inca. Pentru tigani, lumea se ghida si functiona dupa legine vechi ale firii, iar progresul tehnic sau economic nu-i influenta catusi de putin. Universul lor insemna respect, demnitate, orgoliu creativ, petreceri fara seaman si femei frumoase.
Nu exista in lume femei mai frumoase si mai demne decat tigancile. Isi ascund corpul in spatele hainelor largi, viu colorate, iar ochii in spatele cartilor de tarot, blestemate pentru eternitate sa rosteasca numai adevarul.
Caravanele de tigani au calatorit pe intreg pamantul comercializand minuni si aducand cu ei frumusetea zilelor calde si tristetea noptilor reci.
Am intalnit tiganii pentru prima data in vis. Batrana inteleapta, atingand cu faldurile rochiei pamantul umed, se apropie in liniste de o masa micuta, peste care era asternut un petec de material de culoare rosie, deloc strident, privindu-ma tot timpul parca pana in adancul sufletului. O vedeam foarte clar, ca si cum simturile mi s-ar fi ascutit, insa nu reuseam sa inteleg cuvintele pe care mi le rostea. Dupa un timp, pana la mine a razbit o singura propozitie.
- Vreau sa iti ghicesc viitorul.
Pana sa apuc sa raspund, visul se spulbera, iar batrana tiganca disparu inainte sa apuce sa aseze cartile de tarot pe fondul rosu al mesei. Fusese un vis si totusi atat de real. Am promis atunci sa ma reintalnesc cu batrana in urmatorul meu vis. Si asa se intampla. Era acolo si ma astepta."
